Covid-19, întrebări și răspunsuri. Ce trebuie să știm despre vaccinare

Pandemia ne-a dat viețile peste cap în ultimul an. Restricții, îmbolăviri, incertitudine, distanțare și multe griji pentru sănătatea noastră și a celor din jur.

În lume a început vaccinarea împotriva Covid-19. Pe cât de așteptat e vaccinul de unii, pe atât e de contestat de alții. Am căutat răspunsuri la multele întrebări pe care le aveam despre virus, vaccin, calendarul de vaccinare. Și n-am găsit răspunsurile la întrebările pe care le aveam, așa că am decis să iau eu un interviu unui specialist care știe “cu ce se mănâncă” subiectul ăsta.

Îmi doream mult să aflu:

  • Când mă voi putea vaccina, unde și ce am de făcut
  • Ce se întâmplă cu copiii – îi vaccinăm sau nu
  • Când ne vom relua viețile, așa cum le consideram noi normale acum un an pe vremea asta
  • Când vom putea călători în siguranță, când ne vom putea vedea cu cei dragi
  • Când e sigur să renunțăm la mască
  • Cum ne va influența refuzul altora de a se vaccina
  • Ce conține vaccinul și ce contraindicații are

Am trimis un set de întrebări către doamna Dr. Sandra ALEXIU, președintele Asociației Medicilor de Familie din București-Ilfov și membru al Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Dr. Sandra ALEXIU

A avut deschiderea să-mi răspundă pe larg la fiecare întrebare.

E un interviu amplu. Foarte amplu. 🙂

Nu am scurtat nimic pentru că nu am vrut să rup din context sau să tai informații esențiale.

Și-așa înțelegem prea puține despre Covid-19, dar ne afectează viețile tuturor.

Sper să fie de folos!

Î: Știm că în România a început de câteva zile vaccinarea anti-Covid 19. Au fost vaccinați primii români, iar în prima etapă vor fi imunizate cadrele medicale. Apoi, categoriile de risc.

Când ne putem aștepta să fim vaccinați și noi, cei care nu suntem medici sau asistenți medicali? Martie-aprilie ar fi un orizont realist?

Dr. Sandra ALEXIU, președintele Asociației Medicilor de Familie din București-Ilfov și membru al Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei: Într-adevăr există niște categorii de risc care sunt specificate atât în documentele Uniunii Europene, cât și în documentele personalizate ale strategiei de vaccinare în România, printre aceste categorii intâi se discută despre vaccinarea personalului medico-sanitar. Asta înseamnă toate persoanele care sunt implicate în actul medical, nu numai medici și asistenți, precum și persoanele care sunt implicate în îngrijirea pacienților care sunt pozitivi sau în transportul acestora.

Prin urmare, în prima grupă de risc sunt mai multe persoane decât cele care lucrează în sistemul de sănătate. În a doua etapă, care va surveni după ce prima etapă s-a încheiat, vor intra persoanele care sunt considerate categorii de risc. Aici sunt enumerate mai multe categorii de riscuri, printre ele cele cunoscute persoanele care sunt vârstnice sau au anumite comorbidități, adică boli asociate și care s-au dovedit că reprezintă un risc crescut pentru pacienții care se internează și au forme grave.

De exemplu, ne referim la persoane cu diabet, boli cardiovasculare sau renale cronice, respiratorii și care le afectează capacitatea pulmonară pentru că am observat că in cursul bolii acute atunci când apar complicații marea lor majoritate sunt afecțiuni pulmonare și pe o persoană care are deja o problemă pulmonară acest lucru poate interveni cu complicații.

De aceea, a doua categorie, respectiv persoanele cu risc, pentru că există un număr mare la care ne referim, vaccinarea acestora ar putea să se întindă ceva mai mult decât până în primăvară.

De-abia după ce se termină vaccinarea categoriilor de risc se va face probabil, în etapa a treia, vaccinarea altor persoane care doresc să se vaccineze și care nu se încadrează în primele două categorii.

Asta înseamnă că ne-am putea duce cu vaccinarea ceva mai târziu de primăvară. Estimarile noastre ar fi că undeva până la jumătatea anului am putea reuși să vaccinăm un număr suficient de mare de persoane care ar putea să ne asigure atingerea unei imunități importante de comunitate.     

Î: Vor exista doze pentru toată populația țării într-un interval rezonabil de timp? E realist să credem că până în primăvară vom fi vaccinați cu toții? (toți cei care ne dorim vaccinarea)

Dr. Sandra ALEXIU: Există doze pentru toată populația țării într-un interval rezonabil de timp pentru că un an constituie un interval rezonabil de timp dacă ne gândim bine la numărul imens de oameni care trebuie vaccinați și pentru care trebuie să se facă această organizare. Nu este realist să ne gândim că vom fi cu toții vaccinați până în primăvară dar este realist ca să ne gândim că am putea să facem acest lucru în acest an, astfel încât să putem asigura acel procent de populație necesar pentru a obține siguranță. Este de asemenea specificat în toate documentele UE că până la închiderea pandemiei toate dozele de vaccin vor fi asigurate gratuit pentru populație.

În cazul în care în viitor se va pune problema să se repete această vaccinare – depinde sigur de durata anticorpilor care vor fi asigurați prin vaccinare și tipul de apărare care va fi asigurată – dacă va fi nevoie de repetarea vaccinării sau se va pune problema vaccinării la cerere, după ce pandemia va fi încheiată, atunci se va pune problema dacă acest vaccin va fi achiziționat, cumpărat, fie la cerere, fie prin programele naționale de sănătate.

Este însă o etapă ulterioară asupra căreia nu s-a aplecat nimeni în mod deosebit până în acest moment; sunt discuții, dar prioritatea numărul unu este să reușim să închidem pandemia și pe urmă vom mai vedea în funcție de ce progrese vor mai apărea în tehnologia de producere a vaccinului, în tipurile de vaccinuri.

Dr. Sandra Alexiu

Î: Ce se va întâmpla după ce vom primi vaccinul? Putem să ne gândim la o revenire la activitățile pe care le aveam înainte de pandemie sau e prea devreme să fim așa de optimiști?

Dr. Sandra ALEXIU: După ce vom primi vaccinul putem să ne gândim la o revenire la activitățile pe care le aveam înainte de pandemie. Da, ne putem gândi la o revenire la activitățile anterioare, la mare parte din activități, cu condiția să se asigure acel procent mare de vaccinare în populație astfel încât pandemia să se încheie.

Pe de altă parte, părerea mea este că ar trebui să învățăm din toate noutățile, din toate lucrurile bune și rele care s-au întâmplat în această pandemie și să nu ne întoarcem înapoi chiar din locul în care am plecat. Ar fi păcat să nu folosim toate aceste învățăminte pe care le-am tras în această perioadă, am învățat extrem de multe lucruri, am trecut prin lecția solidarității sau a superficialității, am învățat să investim mai mult în modul de comunicare online, în școala online, dar au existat și excese din acest punct de vedere. Am mers un pas înainte în tot ce înseamnă tehnologizare și digitalizare în multe domenii ale vieții publice și private și ar fi bine să luăm lucrurile de aici.

Am învățat să combinăm munca de acasă cu munca la serviciu ceea ce ne-a creat mai mult timp liber pentru a ni-l petrece în comunitate și în familie și ar fi bine să nu renunțăm la unele din lucrurile bune pe care le-am învățat în acest sens.

Așa încât ne putem gândi la o revenire la activitățile de dinainte de pandemie, dar ar trebui să le combinăm cu ceea ce am învățat și să le modernizam astfel încât poate următoarele evenimente să ne prindă ceva mai bine pregătiți și să facem acel pas către viitor pe care am fost forțați să îl facem prin pandemie.

Î: Am înțeles că există două doze de vaccin care trebuie administrate la interval de aproximativ o lună. Când începe efectiv să ne protejeze vaccinul, încă de la prima doză sau doar după a doua? La cât timp după vaccinare suntem protejați?

Dr. Sandra ALEXIU: Da, așa e, cel puțin pentru vaccinul care deocamdată a primit aprobarea Agenției Europene a Medicamentului și care este folosit în acest moment în Europa. Se administrează două doze de vaccin la interval de 21 de zile. Asta înseamnă că va fi nevoie pentru fiecare dintre cei care au primit prima doză să primească și a doua doză.

De altfel, vaccinul este în așa măsură calculat ca număr de doze repartizat astfel încât să fie ambele doze asigurate. Deci, practic, cele aproape 10 mii de doze care au venit în România până în acest moment vor fi folosite pentru cei 5.000 de participanți la prima etapă de vaccinare: la cei care au făcut prima doză se păstrează cea de-a doua doză pentru a fi asigurată și astfel să fie asigurată întreaga schemă responsabilă de crearea de anticorpi.

A doua doză se face după 21 de zile. Anticorpii încep să se formeze după prima doză de vaccinare, la aproximativ în 10 zile începe procesul de formare a anticorpilor care este un proces crescător. Apare un număr din ce în ce mai mare de anticorpi, iar a doua doză vine să crească și să accelereze acest proces și să facă din el un proces de lungă durată.

Numărul maxim de anticorpi se atinge aproximativ la șapte zile după cea de-a doua doză. Dacă punem una după alta toate aceste calcule înseamnă că la aproximativ o lună de la prima doză de vaccinare vom fi practic protejați cu anticorpi suficienți ca să nu ne mai temem că vom face această boală și se încheie schema de vaccinare.

Î: Cât timp suntem protejați după vaccinare? E pe viață, pe un an?

Dr. Sandra ALEXIU: Durata protecției încă nu o știm pentru că nu avem studii care să ne arate factorul de timp. Nu am trecut încă proba timpului. În general, după un vaccin putem să știm cât timp durează anticorpii pe măsură ce trece timpul dozăm acești anticorpi la persoanele vaccinate și vedem cât de mult au durat.

Estimările încă nu sunt făcute tocmai pentru că avem o metodă nouă, modernă de sinteză a vaccinului, dar posibilitatea de a măsura acești anticorpi este destul de facilă și atunci am putea să luăm un exemplu de la o altă vaccinare ca să înțelegem cum se întâmplă asta.

Aproximativ în jurul anului 2000 s-a introdus în lume vaccinul trivalent care se folosește pentru a combate rujeola, rubeola și oreionul. Acest vaccin combinat s-a introdus în ideea că va putea să determine imunitate de mai lungă durată dar tot așa la introducerea lui nu se știa cât timp vor dura acești anticorpi.

În momentul în care s-a început studierea duratei acestor anticorpi s-a constatat că acum, după aproximativ 20 de ani de la introducerea acestui vaccin, la toate persoanele vaccinate la care s-a făcut studiul titrul de anticorpi este încă ridicat, prin urmare nu ar fi nevoie de încă o doză care să crească din nou titrul de anticorpi să-l aducă la nivelul optim.

Asta înseamnă proba timpului, înseamnă să aștepți și să masori în permanență, să verifici și dacă apar scăderi ale titrului de anticorpi atunci să intervii și să faci un rapel adică un booster se spune în limba engleză. Rapel este un cuvânt care derivă din limba franceză și înseamnă a aduce aminte – deci practic o doză suplimentară aduce aminte sistemului imun, îi revigorezi memoria astfel încât el continuă să producă anticorpi protectori ca să fii sigur că te protejează pe termen lung.

În acest moment nu știm cât durează protecția după vaccinare. Nu știm dacă este pe viață sau pe un an dar important este că avem o formă optimistă de a ne proteja de această boală și o speranță că în viitor acest vaccin poate fi folosit chiar dacă va fi folosit pe termen mai scurt așa cum se întâmplă în cazul vaccinării antigripale sau pe termen mai lung așa cum se întâmplă la vaccinurile care necesită o singură vaccinare în viață. Vom trăi și vom vedea.

Î: Unde se face vaccinarea și cine o face? Noi, pacienții, ne vom suna medicul de familie ca să ne programăm la vaccinare sau vor fi centre speciale pentru vaccinare în toată țara?

Dr. Sandra ALEXIU: Vaccinarea se face în centre de vaccinare special organizate și amenajate. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că avem un vaccin care necesită condiții speciale de transport și utilizare. În măsura în care vom avea și alte vaccinuri, care au alte tehnologii și care sunt vaccinuri cu care ne-am obișnuit, ele pot fi transportate la o temperatură normală de frigider, am putea integra vaccinarea și într-un program național și putem să facem acest lucru chiar și în cabinetele medicilor de familie.

Până atunci, dacă luăm în calcul doar acest tip de vaccin pe care deocamdată îl avem, știind că vor fi anumite centre de vaccinare unde să se aplice procedurile deja stabilite și care să fie organizate astfel încât să se poată face vaccinarea cu acest nou vaccin și programarea la vaccinare se poate face fie prin medicul de familie fie prin asistenta socială din primărie pe o anumită platformă online de programare care va fi disponibilă în scurt timp.

Între timp, medicii de familie vor primi un instructaj, vor primi indicații asupra lucrurilor pe care trebuie să le pregătească, a felului în care trebuie să facă aceste programări și a modului în care pot să participe la organizarea vaccinării pe cuprinsul întregii țări. Lucrurile sunt în curs de pregătire și sunt deja prinse în strategia de vaccinare și pe măsură ce timpul trece și vor veni dozele și se va înmulți nevoia de vaccinare și solicitările vor fi din ce în ce mai mari.

Aceste lucruri vor deveni probabil vizibile transparente și vor fi anunțate inclusiv în media.

Î: Dacă medicul nostru de familie e în alt oraș, ne putem vaccina în orașul în care locuim? Dacă da, unde mai exact și ce putem să facem în acest sens?

Dr. Sandra ALEXIU: În momentul în care vom face programarea la vaccinare, medicul va putea alege centrul de vaccinare cel mai apropiat de pacient pentru că se dorește ca accesul la vaccinare să fie cât mai mare. Asta înseamnă că fiecare persoană va fi vaccinată pe baza probabil a codului numeric personal și va primi o adeverință de vaccinare.

E foarte probabil însă ca și a doua doză să fie făcută în același centru în care ai făcut prima doză din cauza transportului special care trebuie să asigure acestei doze. Așadar, e bine să ne gândim bine atunci când vrem să ne vaccinam, în ce centru vom alege să ne vaccinam.

Probabil că România nu va putea logistic să organizeze extrem de multe centre de vaccinare ca în alte țări. De aceea e bine să fim atenți în momentul în care ne alegem centrul de vaccinare și locul, data când vom putea face inclusiv cea de-a doua doză.

Î: Să presupunem că eu m-am vaccinat deja. Asta înseamnă că indiferent cu câte persoane intru în contact (unele poate au virusul) eu nu voi lua virusul?

Dr. Sandra ALEXIU: În momentul în care ne-am vaccinat și am făcut un titru de anticorpi suficient de mare încât să ne protejeze de boală, este foarte posibil să luăm acest virus, dar faptul că ne-am vaccinat înseamnă că în momentul în care virusul intră în organismul nostru anticorpii deja creați sunt suficient de puternici ca să distrugă posibilitatea ca acest virus să producă boală asupra noastră.

Prin urmare, acesta este și mecanismul fundamental al vaccinării: să ne împiedice să facem boala, să ne împiedice să facem această afectare de care ne temem mai ales, ne temem sigur mai ales la persoanele aflate la risc, dar în general în momentul în care ți-ai făcut vaccin și te întâlnești cu virusul nu mai poți să faci boala pentru că anticorpii deja creați în organismul tău vin să distrugă virusul care intră în organism prin diverse porți de intrare, în funcție de tipul de virus.

Este mecanismul general de acțiune al oricărui vaccin care se aplică în cazul oricărui vaccin pe care îl facem fie că îl administrăm oral, intranasal, intramuscular sau subcutanat indiferent pe ce cale facem acest vaccin.

Acesta este rolul acestui vaccin doar că trebuie să avem grijă să treacă suficient timp astfel încât să se formeze acel titru, acest nivel de anticorpi necesari ca să ajungem la apărarea noastră cât mai aproape de siguranță.

Î: Dacă cineva își face vaccinul și are Covid-19 (poate e asimptomatic), își face efectul vaccinul?

Dr. Sandra ALEXIU: Da, în principiu există un principiu important al vaccinării, o persoană când se vaccineaza trebuie să fie consultată și să nu fie în mijlocul unei boli acute.

Asta înseamnă să nu ai febră, să nu fii răcit, să nu ai o afecțiune acută de gen o criză de infecție urinara sau o criză biliară, să nu fii în mijlocul unei boli în desfășurare. Sigur că aceste precauții sunt importante, dar medicul care te consultă în momentul în care trebuie să faci vaccinarea decide dacă este momentul sau nu să faci acest lucru, de asta se și face o consultație în acest sens înainte de vaccinare.

Dacă o persoană pe care o vaccinezi nu este cunoscută, atunci trebuie să facă și un chestionar în care o întrebi dacă a avut vreodată altfel de reacții la vaccinare, care ar fi acestea. Care sunt antecedentele ei, ca să pot să îți dai seama. În condițiile în care nu cunoști dacă ar exista contraindicații la vaccinare sau precauții speciale în momentul în care își face vaccinul, după aceea, medicul consultă pacientul și dacă el constată că în acel moment se desfășoară o patologie acută poate propune amânarea vaccinării până la un moment în care patologia trece. Sigur că și aici sunt niște reguli, în general febra ridicată este contraindicată pentru vaccinare, dar dacă nu este un moment extrem de important și în care vaccinarea este absolut esențial să se întâmple atunci, poate fi amânat acest lucru.

Dacă există o urgență foarte mare epidemiologică și vaccinarea trebuie făcute chiar și în condițiile patologiei acute, se ține cont doar de valoarea febrei și de starea generală a pacientului.

Ceea ce vreau să subliniez este că medicul decide dacă pacientul respectiv poate fi vaccinat sau nu în acel moment în funcție de simptomatologia pe care o constată și examenul clinic al pacientului care urmează să fie vaccinat.

Î: E posibil să mă vaccinez și totuși să iau virusul și să mă îmbolnăvesc?

Dr. Sandra ALEXIU: Da, este posibil dacă nu se respectă câteva reguli importante. În primul rând dacă am facut vaccinul și suntem pe acea perioadă de incubație cum se numește deci dacă suntem exact în perioada în care am luat virusul, fie că este vorba de SARS-COV-2 fie că este vorba de orice alt virus, am putea să dezvoltăm boala respectivă pentru că vaccinul nu apucă să își facă efectul.

De asta spuneam că titrul de anticorpi sau nivelul de anticorpi necesar ca să ne apere se creează în aproximativ o lună de la vaccinare.

Dacă în această perioadă ne întâlnim cu virusul este posibil să ne îmbolnăvim, dar din experiența noastră cu celelalte vaccinări este de asemenea posibil să facem forme mai ușoare, mai puțin zgomotoase și practic titrul de anticorpi care a început deja să se formeze să ne apere să mai dezvoltăm complicații sau o formă mai importantă.

Dacă deja am început, suntem pe perioada de incubație cu o anumită boală, e posibil ca aceasta să își desfășoare cursul, este una dintre explicațiile pentru care de exemplu unele persoane spun că după ce s-au vaccinat împotriva gripei în câteva zile au făcut o gripă importantă sau au fost foarte răciți.

E foarte posibil ca atunci când au făcut vaccinarea să fi fost deja în perioada de incubație, adică să fi luat unul dintre virusurile care produceau răceala respectivă și boala își produce efectele și se desfășura ca atare pentru că și la vaccinarea antigripală e nevoie de un interval de 10-20 de zile ca titrul de anticorpi să fie atins așa încât se întâmplă.

Dar asta nu înseamnă că răceala respectivă e de la vaccin pentru că vaccinul care conține un virus inactiv cum se întâmplă în cazul vaccinului gripal sau care nu conține nicio formă de virus cum este în cazul virusului vaccinul Covid, nu poate produce o boală, nu ai cum să faci o boală de la un vaccin în care virusul nu are puterea să producă boală. Principiul după care este făcut un vaccin care se numește inactiv este acela că se modifică acel virus pe baza căruia se face vaccinul în sensul că este omorât și este preluat din virusul respectiv.

Acea parte care determină anticorpi dar nu este preluată acea parte care determină boala așa încât nu ai cum să faci niciodată o boală de la un vaccin câtă vreme nu are nici o parte din virusul respectiv care să determine boala.

Toate situațiile în care s-a constatat că a apărut o boală acută după vaccinare fie că a fost ea un sindrom febril sau fie că a fost o formă de răceală mai intensă erau de fapt o boală care începuse să își facă efectul înainte de vaccinare și a fost o coincidență de un timing care nu a fost perfect, a fost o incidență de timp.

Î: Am citit despre o tulpină britanică a virsului SARS-CoV-2, care ar fi prezentă în mai multe țări deja. Poate mai sunt și alte tulpini.

Vaccinul existent ne protejează și de această nouă tulpină/aceste noi tulpini sau nu?

Dr. Sandra ALEXIU: Din declarațiile făcute până în acest moment, se pare că mutația despre care discutăm este o mutație care într-adevăr afectează proteina Spike. Proteina Spike este, sunt acele moațe proteice care sunt la suprafața virusului.

Am observat că virusul are o formă rotundă, sferică și are niște ace, niște moațe, niște pilisori ca un arici, acei pilisori sunt niște proteine cu ajutorul cărora virusul se conectează și pătrunde în celulele noastre. Sunt ca niște tentacule și acele tentacule sunt proteice. Acolo este problema și acolo acționează de fapt acest acest vaccin, interfera cu producția acestor proteine și învață organismul să creeze anticorpi împotriva acestor proteine. Dacă proteinele virusului suferă mutații depinde de genul de mutații astfel încât proteinele să fie extrem de asemănătoare cu cele originale sau să fie foarte diferite. Dacă sunt frați sau sunt verișori la mâna a treia cu proteinele respective.

În cazul în care sunt frați, deci dacă proteinele mutante sunt foarte asemănătoare, vaccinul practic ne apără și împotriva acestor virusuri mutante. Dacă mutațiile nu au fost fundamentale, în cazul în care mutațiile modifică fundamental proteina și anticorpii pe care organismul nostru i-a creat nu mai recunosc această proteină, atunci am putea vorbi de faptul că vaccinul nu își mai face efectul așa cum se întâmplă de exemplu în cazul vaccinurilor gripale pentru că virusul gripal este extrem de mutant.

Trebuie făcute vaccinuri în fiecare an astfel încât să ne protejăm cât mai bine față de virusuri care se schimbă foarte mult spre deosebire de virusul gripal, virusul SARS-COV-2 nu este foarte mutant. Majoritatea mutațiilor care au avut loc până acum, un număr mic de mutații față de virusul gripal comparativ, mutațiile care au avut loc până acum în cazul virusului SARS-COV-2 nu sunt mutații fundamentale care să privească proteina Spike.

Prin urmare, nu modifică nici felul în care se manifestă această boală. Mutația despre care vorbim și de care s-a discutat în ultimele zile în media este vorba de o mutație care face virusul să se transmită mai repede contagiozitatea să fie mai rapidă dar nu afectează felul în care vaccinul își face treaba pentru ca proteina Spike modificată este asemănătoare astfel încât vaccinul se pare că are efect și asupra acestei noi variante de virus.

Acum ca să depistezi o astfel de mutație îți trebuie laboratoare speciale care să identifice genele și mutațiile care apar la nivelul acestor gene. În Marea Britanie această metodă este extrem de avansată, laboratoarele britanice identifică demult și fac secvențiere genetică.

Din fericire, există și în România și pot fi studiate și au fost studiate încă de la începutul acestei pandemii diverse variante de virusuri care au circulat cu diverse tipuri de mutații pe teritoriul României și în momentul în care vor apărea probleme probabil vom ști și noi, dar deocamdată nu ar trebui să ne facem griji.

Î: Aș vrea să atingem și subiectul efectelor adverse. Ce efecte adverse pot să apară? Și cât sunt ele de grave?

Dr. Sandra ALEXIU: Efecte adverse sau reacții adverse și efecte secundare apar la aproximativ toate medicamentele sau vaccinurile care se administrează.

Pentru a lista aceste efecte adverse se fac studii și studiile iau în calcul efectele adverse care apar la persoanele la care au fost studiate și sunt de obicei în prospecte menționate într-un tabel în care este specificată și frecvența cu care apar. Adică pot să apară efecte adverse importante dar extrem de rar și efecte adverse minore care să apară puțin mai frecvent.

Dacă ne vom uita practic în toate prospectele de la vaccinuri sau de la alte medicamente vom putea vedea aceste tabele unde sunt listate aceste efecte adverse și în cazul vaccinului împotriva virusului SARS-COV-2 și a bolii pe care o determină COVID-19 există în prospectul care deja a fost publicat inclusiv în limba română pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului câteva elemente care să arate clasificarea acestor tipuri de reacții adverse. Cele mai frecvente tipuri de reacții adverse sunt cele locale la locul de injectare precum și ușoare dureri de cap care nu au o semnificație deosebită.

La locul de injectare se poate observa la unele persoane mai sensibile că doare vaccinarea sau ca se înroșește, se umflă puțin.

Depinde foarte mult și de felul în care sistemul nostru imunitar reacționează la injectarea vaccinului sau la ideea de injecție în general. Sunt persoane care sunt sensibile la injecția în sine și care se irită la orice fel de afectare, de injurii asupra pielii.

Nu se discută și de efecte adverse foarte grave, cel puțin nu într-un procent care să ne sperie. Sigur că sunt trecute și reacțiile alergice în prospectul oricărui vaccin și al oricărui medicament există posibilitatea să apară alergii la componentele vaccinului.

Din fericire, în prospectul acestui vaccin găsim extrem de puține elemente componente pentru că, fiind un vaccin pe tehnologie nouă, nu are nevoie de multe din componentele care înainte ar putea produce efecte alergice.

Totuși, s-au înregistrat după vaccinare efecte, reacții de tip alergic după cum toată lumea a si aflat, în primul rând că este un lucru extrem de important ca aceste lucruri să se declare transparent și toată lumea să ia la cunoștință astfel încât să fie mai ușor de urmărit frecvența acestor efecte adverse.

Faptul că există în fiecare țară stabilit un sistem de raportare și care este foarte simplu, este electronic și la noi, asta înseamnă că ne poate pune mai repede la dispoziție dacă apar astfel de reacții adverse care să fie legate de subiectul vaccinării. Efectele adverse mai importante despre care vorbeam sunt reacții de tip anafilactic, de tip alergic care se instalează în primele 15 minute de la vaccinare și care pot fi combătute imediat cu o trusă de intervenție.

Persoanele care știu că sunt alergice și care au mai făcut în trecut reacția anafilactică la vaccinare e bine să fie vaccinate cu precauție sau vaccinarea poate fi amânată în funcție de această istorie de reacție a fiecărei persoane în parte.

Până în acest moment dintr-un milion de doze administrate în Marea Britanie au fost înregistrate trei sau patru reacții anafilactice. La fel și în Statele Unite. Există un istoric de peste un milion de doze administrate și s-au înregistrat șapte reacții adverse de tip anafilactic așa încât frecvența lor nu depășește reacțiile adverse normale de tip anafilactic la orice tip de administrare a unui vaccin sau medicament, ele sunt acele efecte adverse așteptate în limita statistică permisă de fiecare medicament în parte.

Tocmai de aceea, pentru că pot apărea, fiecare centru de vaccinare este dotat cu trusă de intervenție pentru reacții anafilactice, trusa de intervenție constă în administrarea unui preparat de adrenalină care se găsește sub formă de stilou sau pix, se și numește epipen, se administrează ușor. Cei care au făcut reacții anafilactice la înțepătura de albină de exemplu sau la alune care s-au dovedit a fi reacții puternice și care poartă în permanență la ei acest epipen știu în ce constă.

Este ușor de găsit pe internet, este ca un stilou și se administrează imediat, e foarte ușor. De altfel, este un dispozitiv care se administrează chiar de către pacient. Nu îți trebuie foarte mari îndemânari sau cunoștințe medicale ca să faci acest lucru. Motivul pentru care există acest epipen este pentru că în orice centru de vaccinare trebuie să existe adrenalină la îndemână. De aceea medicii care vaccinează în cabinete au totdeauna la îndemână adrenalină pentru a preveni, pentru a putea fi pregătiți în cazul unei reacții care este de tip anafilactic. Aceste reacții apar în primele 15 minute de la vaccinare și în general se urmărește pacientul după ce a fost vaccinat.

Totdeauna un interval de 15-20 de minute tocmai ca să prinzi situația în care apare acest efect. Efectul constă într-o reacție alergică imediată în care pacientul începe să șuiere, nu mai are foarte bine acces la aer, i se pune nodul în gât, încep să apară umflături la ochi, la mâini, pielea se umflă imediat aproape în câteva minute, ochii se umflă și atunci știi repede că există o problemă și intervii ultra rapid în cazul acesta. Fiecare centru de vaccinare organizat pe teritoriul României pentru vaccinare SARS-COV-2 are trusa de intervenție, medic pregătit pentru asta și acces la Urgență dacă va interveni această reacție. Până în acest moment din vaccinurile făcute în România după cum știm nu au apărut reacții adverse de tip alergic, dar în cazul în care vor apărea suntem pregătiți pentru asta. Restul reacțiilor adverse menționate în prospect sunt extrem, extrem de rare, sunt menționate și într-adevăr două cazuri de paralizie Bell, paralizie de tip facial periferic.

În lotul de studiu, atenție deci nu la pacienții care au fost vaccinați în momentul în care a început vaccinarea, ci în loturile de studiu care au fost studiile de fază III, se pare că nu există legătură de cauzalitate, deci nu vaccinul a produs acest tip de paralizie, ci că ele au survenit în lotul respectiv așa cum au survenit în procentul așteptat în populația generală dar mai mult decât atât nu.

Mi se pare că nu există o legătură între vaccinare și acest tip de paralizie periferică, de altfel paralizia periferică de tip Bell este extrem de întâlnită are niște cauze și este recurentă. Deci pacientul își revine după tratament adecvat și recuperare.

Î: Copiii primesc același vaccin?

Dr. Sandra ALEXIU: Din păcate, în acest moment nu avem un vaccin împotriva bolii Covid-19 care să fie administrat copiilor. În primul rând, pentru că nu au existat loturi de copii prinse în studiu. Vaccinul a fost testat pe persoane majore. Abia acum încep să fie studiate niște loturi de copii un pic mai mari cărora să li se administreze vaccinul pentru că s-a constatat că este în siguranță pentru adulți.

Pe de altă parte însă, copiii fac forme extrem de ușoare de COVID-19. Se pare că legătura între acea proteină Spike de care spuneam un pic mai la început, acei țepi de pe suprafața virusului și celulele copiilor se face prin niște receptori care încă nu sunt bine dezvoltați așa încât copiii nu prea fac forme grave de boală.

Sunt descrise în lume câteva cazuri de gravitate la copii, câteva însemnând sub 10, și mai de grabă sunt copii care au avut și comorbiditati, adică sunt copii care au avut suferințe cronice de tip cancerele ucenici care au fost cu terapii imunosupresive care practic nu le permite sistemul lor imunitar să reacționeze să se apere.

În acest moment se pare că în general copiii noștri sunt protejați pentru că nu fac forme grave de boală, dar din păcate copiii transmit, sunt pe post de vectori. Ei transmit mai departe această boală către ceilalți din familie și de aceea e nevoie să vaccinăm persoanele care sunt aflate în categoria de risc.

Prin urmare, pe moment nu putem vaccina copiii, dar la ce progrese s-au făcut în medicină în acest an și în sinteza acestui vaccin, e de așteptat să avem o soluție și pentru copii, mai ales pentru copiii care pot fi afectați de forme grave și care sunt în grupele de risc.

Până atunci, cea mai bună soluție ca să protejezi persoanele care nu se pot vaccina este să-i vaccinezi pe toți cei din jur astfel încât fiecare persoană vaccinată care are anticorpii protectori să acționeze ca o barieră contra transmiterii virusului mai departe asupra celor care sunt vulnerabili și care nu pot face acest vaccin. Acest lucru se numește imunitate de comunitate, de grup, sau de turmă, cum se traduce din engleză.

Asta înseamnă că un număr foarte mare de persoane vaccinate pot face un scut în jurul unei persoane vulnerabile care are o contraindicație la vaccinare și atunci virusul nu poate ajunge la persoana vulnerabilă și nu poate îmbolnăvi.

Foto: Dr. Sandra ALEXIU, președintele Asociației Medicilor de Familie din București-Ilfov și membru al Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei

Î: Știți, cu siguranță, că există mulți sceptici sau chiar oameni care au declarat ferm că nu se vor vaccina. Argumentul unora e că acest vaccin e foarte nou, iar ei se tem pentru sănătatea lor.

Au impresia că nu a fost testat o perioadă suficient de mare de timp ca să se observe eventuale efecte adverse grave. Ce le răspundeți dumneavoastră, ca medic?

Dr. Sandra ALEXIU: În general, persoanele care sunt reticente la vaccinare găsesc argumente să nu se vaccineze. Și în cazul acestui vaccin a apărut acest argument, scepticismul se manifestă prin faptul că nu a existat suficient timp. Aș putea să pun mâna în foc că persoanele care au început să refuze vaccinarea sunt aceleași care refuză și alte vaccinări care au fost testate și pentru care am avut argumentul de timp.

Îmi place să folosesc o expresie pe care a folosit-o o colegă de-a noastra, scepticismul nu este un defect, este o chestiune normală la om și poate fi pus în calcul inclusiv pentru această problemă de timp. Ei bine, s-a explicat de câteva ori acest lucru.

Timpul în care a fost făcut acest vaccin s-a comprimat nu pentru că nu au fost păstrate aceleași etape, ci pentru că timpul dintre aceste etape a fost comprimat birocrația care era generată de autorizarea fiecărei vaccin în parte, s-a redus substanțial, fondurile care au fost folosite pentru dezvoltarea și autorizarea acestor vaccinuri au venit toate dintr-o dată, adică au fost mai mulți factori care au grăbit perioada de autorizare ca să câștigăm timp și să salvăm vieți.

Nicidecum nu s-a sărit nici o etapă din etapele din acest proces de asigurare a calității și a siguranței vaccinului.

Nu este vorba de o modificare a etapelor de testare a siguranței, ci doar o scurtare a etapelor birocratice care însemnau înainte autorizarea unui vaccin, tocmai ca să poată permite accesul mai rapid la o formă de a preveni boli sau forme grave ale bolii la persoanele aflate la risc.

Există câteva explicații foarte clare cu privire la etapele care au fost păstrate pe un portal pus la dispoziție cu toate informațiile, inclusiv un filmuleț care explică autorizarea și păstrarea acestor etape de siguranță și de ce este vaccinul sigur cu toate că a apărut foarte repede:

Întotdeauna vor exista persoane care sunt sceptice și sunt ezitante la vaccinare. Această grupă de persoane este important să fie în atenția medicilor și le recomandăm tuturor să discute cu oameni care știu să le dea răspunsurile valide pentru că în general pot obține informații importante de la persoane care au studiat acest lucru.

Chiar și printre medici există medici care sunt mai bine pregătiți în ceea ce privește procesul de vaccinare și toate elementele de imunologie care sunt un lucru destul de complicat de înțeles și de explicat. Poate că o discuție mai serioasă cu medicul de familie care să explice aceste lucruri sau dacă nu surse importante de informație care să explice pe înțelesul tuturor în ce constă vaccinarea, efectele, timpul, studiile, care sunt efectele așteptate ale vaccinurilor și de ce e bine să ne vaccinam sau de ce se poate amâna un vaccin.

Toate aceste informații venite dintr-o sursă sigură ar putea da siguranță și încredere. Pe lângă toate acestea, contează foarte mult exemplul personal.

Eu sunt sigură că toate persoanele sceptice la vaccinare în acest moment, văzând că vaccinarea a decurs în condiții bune atât în țările în care vaccinarea a început mai devreme, cum s-a întâmplat Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, sau văzând că prima etapă din Strategia Națională respectiv vaccinarea personalului medical a decurs fără incidente majore și că lumea începe să se simtă protejată și anticorpii se formează și medicii nu se mai tem atât de tare de virus și își pot efectua activitatea în condiții de siguranță și sunt mai siguri pe ei, atunci eu sunt sigură că și ceilalți care sunt în cealaltă grupă de risc sau persoanele care sunt adulte și vor să se vaccineze dar ezită vor căpăta încredere pentru că exemplul personal este important.

Personal, ca medic de familie, am fost întrebată de pacienții mei dacă m-aș vaccina și sigur că întrebarea asta apare în permanență nu numai în cazul vaccinului Covid-19. Vorbim de orice fel de vaccinare chiar și in momentul în care discutam cu mămicile despre vaccinarea fetițelor împotriva bolilor produse de HPV. Ele m-au întrebat dacă eu aș avea o fată dacă mi-aș vaccina-o? Și atunci sigur că eu le-am spus că eu am un băiat și l-am vaccinat.

Din nefericire, vaccinul este foarte scump și a trebuit să-l achiziționez pentru că programul național în România nu permite vaccinarea băieților încă, dar eu l-am vaccinat pe copilul meu și pe toți cei din familia mea care sunt la vârsta optimă pentru vaccinare așa încât nu mă tem de acest lucru. Este important, de asemenea, faptul că ne vaccinam în fiecare an împotriva gripei și asistenta mea, și cu mine, și facem acest lucru public și am pus chiar pe pagina de Facebook și lumea a văzut acest lucru, cred că a oferit încredere și poate și de asta de câte ori vin pacienții mei întreabă dacă eu m-am vaccinat, dacă eu m-aș vaccina în cazul unui vaccin care urmează și sigur că răspunsul meu a fost foarte ferm că da.

De aceea spun că exemplul personal este extrem de important. Fiecare medic pentru pacienții lui și asta se poate multiplica, se poate întinde pata de ulei pentru că exemplul personal fie al unui medic, fie al unor persoane publice este extrem de important.

Î: Au apărut tot soiul de informații potrivit cărora ar conține virusul însuși, mercur sau alte substanțe toxice. Ce conține vaccinul?

Dr. Sandra ALEXIU: Vaccinul conține un cod. Pentru cei care sunt informaticieni, e mai ușor de înțeles, dar pentru ceilalți trebuie să înțelegem că vaccinul acesta este ca o matriță. E ca atunci când ai o cheie și vrei să faci mai multe dubluri și atunci iei o bucată de plastilină, înfigi cheia unică pe care o ai în plastilină și se formează o matriță. Cu matrița aia te duci la orice meșter de chei și îți face mai multe dubluri sau tripluri.

Ce face acest vaccin? Vine și creează o matriță. Matrița este o cantitate mică, infirmă, o picătură mică de lipid, de grăsime în care este o formă de cheie, forma de cheie este un ARN mesager, adică este un poștaș. ARN mesager este o formă de acid ribonucleic.

Poate că toată lumea știe cum arată ADN-ul: este o spiră dublu helicoidală, adică sunt două fire răsucite unul în jurul celuilalt. ARN mesager este doar o singură spiră din cele două, deci apare doar ca un singur fir răsucit, așa arată, și este doar un poștaș care duce informația în celulă. În momentul în care matrița noastră plastilină care este acea picătură de ulei și care conține forma cheii respectiv acest ARN mesager intră în celulă, el ajunge in citoplasma.

Anatomia celulei se învață la școală, celula este un globulet, exact ca glob de pom care are un mijloc sau să privim celula ca pe un ou: este ca un ou care are o coajă, un albuș și un gălbenuș. Acest ARN mesager prins în molecula lui de grăsime intră, pătrunde prin coaja oului, pentru că coaja unei celule are o formă de tip gras, și ca să poți să intri prin coaja celulei trebuie să fii și tu o celulă, o moleculă de grăsime, de asta se împachetează ARN-ul mesager în această mică moleculă lipidică de grăsime ca să poată pătrunde prin peretele celular.

Intră în celula organismului uman în citoplasmă, adică în acel albuș de ou care înconjoară nucleul, în citoplasmă se desface acest lipid, această mică moleculă de grăsime, iar ARN-ul mesager, matrița, poștașul, este preluat la poștă unde se începe să se pună ștampila și să se facă toate aceste multe, multe, multe proteine care să semene, se dublează, se triplează, începe să se sintetizeze acea proteină care să fie recunoscută de protein, de către anticorpi.

Uzina sau poșta de care spunem se găsește în citoplasmă. Acest lucru este în reticulul endoplasmatic, în ribozomi și acolo se sintetizează această proteină pentru care a fost trimis poștașul, ARN-ul mesager, de asta spuneam ca ARN mesager este un cod, este o este o matriță care vine și spune cum trebuie să faci și cu matrița aia poți să faci milioane de copii. Copiile acestea sunt cheia ca noi să producem anticorpi pentru că aceste copii, după ce au fost făcute în citoplasmă ies din celulă și începe sistemul nostru imunitar să le observe și să creeze anticorpi împotriva lor.

Prin urmare, sistemul imunitar face anticorpi împotriva proteinei de virus care seamănă cu ceea ce are virusul, această cheie, matrița de cheie pe care am introdus în organism face proteine, copii asemănătoare cu proteina Spike, iar organismul le recunoaște ca fiind organismul le recunoaște ca fiind asemănătoare cu virusul și creează anticorpi împotriva lor. În acest fel încep să se creeze mulți, mulți anticorpi care să ne protejeze în cazul în care ne vom întâlni cu virusul.

Da, în tot acest proces are loc în citoplasma celulei, deci în albuș, nu are nicio legătură cu nucleul celulei unde este gălbenușul oului de care spuneam. ADN-ul nostru este în interiorul nucleului. Neavând legătură cu nucleul celulei ARN-ul mesager nu poate interfera cu ADN-ul nostru, asta înseamnă că nu are cum să influențeze ADN-ul omului.

În felul acesta încercăm să combatem și mitul care deja circulă cum că vaccinul creat în ARN mesager vine să modifice ADN-ul uman și transformă oamenii. Nu, nu este așa, pentru că nu ajunge la ADN-ul uman și pentru că nu are cum să facă acest lucru pentru că e doar o matriță, nu este o bucată de virus care să vină să se integreze în ADN-ul omului.

Vaccinul nu conține mercur, nu conține virusul și nu conține toxice, substanțele care sunt incluse în vaccin deja sunt explicate în prospectul acesteia, sunt doar substanțe fixatoare nu au niciun fel de legătură cu virusul în sine, nu conține virus și nu conține mercur.

Mercurul era folosit în vaccinurile de tip vechi ca stabilizator, ca fixator, un fel de aspirină folosită pentru murături și se utiliza în vaccinurile de tip multi doză făcute în sistem antigen, de cele de tip vechi. În prezent compusul de mercur, ca nu vorbim de mercurul din termometre, care este toxic, compusul respectiv de mercur nu se mai utilizează în componența vaccinurilor pentru că nu se mai utilizează vaccinuri multi doză, ca urmare nu e nevoie să le mai stabilizăm.

De asemenea, nu conține nici alte substanțe toxice, după cum vă spuneam. În componența vaccinurilor sunt doar componente inerte care asigură stabilitatea lor în soluție.

Î: V-ați vaccinat deja? Aveți vreun dubiu, vreo rezervă legată de vaccinare?

Dr. Sandra ALEXIU: Nu m-am vaccinat încă. Vaccinarea în prima etapă a fost o vaccinare dedicată doar personalului din spitalele de boli infecțioase care au venit direct în contact cu persoanele bolnave de Covid în toată această perioadă. Personalul medico-sanitar din restul țării va fi vaccinat în etapa următoare pe măsură ce vor veni dozele de vaccin în România.

Nu, nu am niciun fel de rezervă legată de vaccinare, mă voi vaccina atunci când voi fi programată și îmi va veni rândul.

Î: Vaccinarea e opțională, așadar nimeni nu va fi obligat să se vaccineze, dacă nu dorește. Dar informarea cred că e vitală. De aceea vă și pun atâtea întrebări, în speranța că putem să informăm în mod corect cât mai mulți oameni.

Vă propun să ne imaginăm următorul scenariu: se vaccinează 70-80% din populația României. Restul românilor refuză, din diverse motive. Ne va afecta pe noi în vreun fel refuzul lor? Pe noi, cei care ne-am vaccinat?

Dr. Sandra ALEXIU: 70-80 la sută din populația României este un procent ideal pe care ne dorim să-l atingem. Ideal ar fi chiar să se vaccineze 70 la sută din populația la risc a României. Asta se cheamă că am atinge acea imunitate de comunitate care să ne permită să ne întoarcem la o viață normală în condițiile cunoscute de dinainte de pandemie cu acele rezerve pe care vi le-am exprimat la început.

Nu, nu ne va afecta refuzul acestora în măsura în care procentul nu depășește 25 la sută. 

Sursă foto: Digi24.ro

Î: Ce va însemna pentru România un refuz masiv de vaccinare, să zicem dacă refuză să se vaccineze 30-40 la sută din populație?

Dr. Sandra ALEXIU: Pentru România, un refuz masiv de vaccinare nu înseamnă 30 la sută, ci peste 50%. Sper să nu ajungem la acest prag pentru că din ce am observat până acum procentul este ca la carte. Din sondajele de opinie, procentul a fost cam la fel în toată lumea.

Au fost cam 30 la sută care și-au exprimat dorința de a se vaccina, 30-40 cu un procent mai mare evident in rândul personalului medical. Un procent de 30 la sută sceptici și 30 la sută care refuza complet sa se vaccineze.

Este foarte probabil ca aceia care au refuzat complet și se opun complet vaccinării să nu poată fi convinși, deși ne-am dori să intre măcar în categoria scepticilor ca să poți să încerci să-i convingi sau să vezi măcar care sunt temerile lor.

Dar dacă procentul acesta rămâne și reușim să explicăm și să convingem prin faptele noastre și acțiunile noastre și lucrurile care se întâmplă în realitate și prin transparență că acesta este un lucru bun, poate reușim să-i convingem pe cei care sunt sceptici să creștem acest procent la un procent care să ne dea dreptul să ne întoarcem la o viață normală.

Î: Există și persoane care nu se pot vaccina din cauza uneor boli pe care le au sau e potrivit pentru toată lumea?

Dr. Sandra ALEXIU: Da, există persoane care nu se pot vaccina din cauza unor boli pe care le au. Așa cum spuneam, singura categorie contraindicată în mod clar este categoria de persoane care au avut reacții alergice în antecedente. Ei nu se vor putea vaccina cel puțin deocamdată cu acest vaccin despre care vorbim.

Pe măsură ce vor fi autorizate și alte vaccinuri vom vedea care sunt alte categorii de risc și vom discuta despre acestea ca să putem proteja persoanele care nu se pot vaccina din cauză că există contraindicații deși și-ar dori. Atunci e nevoie să atingem acel procent de imunitate de comunitate.

Î: Când credeți că vom putea renunța la mască și la restricții?

Dr. Sandra ALEXIU: Rămâne de văzut. Probabil în perioada în care se va atinge procentul ideal de 70-80 la sută vom putea să discutăm de o întoarcere la viața de dinainte, cu condiția să respectăm celelalte măsuri de siguranță pe care sper că unora le-au intrat deja în reflex.

După cum am observat, purtarea măștii și respectarea acestor reguli au dus până acum și la scăderea incidenței altor boli de care ne loveam așa cum s-a întâmplat de exemplu în cazul circulației virusului gripal, pentru că datorită unei vaccinări importante și a purtării mijloacelor de protecție contra virusurilor care se transmit respirator, am reușit să combatem și circulația altor virusuri de sezon, inclusiv a virusului gripal. Sunt foarte puține cazuri de gripă înregistrate, de asemenea pentru că nu au funcționat școlile au fost foarte puține viroze de sezon.

Copiii nu le-au mai transmis, nu le-au mai făcut la școală și atunci toate măsurile care au fost respectate în această perioadă ne-au și învățat, sper, pe mulți dintre noi, că păstrarea unei igiene mai riguroase și purtarea măștii ne poate proteja.

Să nu uităm că sunt persoane care au anumite boli de tipul unor imunodeficiențe care sunt fortate mereu să poarte mască și în felul ăsta poate că nu-i vom mai vedea ca pe niște parii ai societății și vom înțelege că trebuie să trăiască printre noi și să își asigure cât de cât o viață normală.

De asemenea, să înțelegem că sunt regiuni în lumea asta unde masca se poartă ca să te ferești de poluare sau de anumite activități, prin care purtând masca îți poți proteja plămânii.

Cred că toată lumea știe că în construcții se poarta masca de protecție ca să te ferească de particule sau s-au observat în țările asiatice unde orașele sunt foarte poluate ca locuitorii din orașele chinezești de exemplu sau din Hong Kong se întâmplă să poarte mască tocmai pentru că poluarea este importantă și să își protejeze căile aeriene.

Î: Mulți dintre noi ne-am pus pe pauză întâlnirile cu familia, prietenii, excursiile, viața socială. Din punct de vedere emoțional și psihic, avem nevoie de o speranță, de o licărire că viața noastră va reveni la normal…curând.

Credeți că e posibil ca în vara (poate chiar primăvara) aceasta să putem călători, să ne putem vedea cu rudele și cu prietenii fără restricții?

Dr. Sandra ALEXIU: E posibil să călătorim în cazul în care un mare procent dintre noi suntem vaccinați și în cazul în care putem să facem mai ușor testarea rapidă ca să fim siguri cu privire la faptul că nu îi punem în pericol pe cei care încă nu s-au vaccinat.

În legătură cu testarea, se folosesc pe lângă testele PCR care sunt deja cunoscute în populație și care dau siguranța și ne ajută să numărăm cazurile noi sau reinfectarile, sunt aceste teste rapide care sunt la îndemână în multe situații. Ele pot fi găsite în clinici sau la medici.

Sunt două tipuri de teste rapide, testele rapide pentru anticorpi și testele rapide pentru antigen. Testele de anticorpi se fac de obicei din sânge. Se pot doza anticorpii inclusiv cantitativ, ca sa vezi câți ai, nu doar calitativ ca să vezi dacă ai, și atunci poți vedea dacă ai trecut prin boală.

Sigur că dacă ai trecut prin boală atunci se vede că ai anticorpi. În cazul în care faci testul de anticorpi și vezi că nu ai anticorpi, înseamnă fie că ai trecut prin boală demult și anticorpii s-au terminat pentru că de obicei nu durează foarte mult la unele persoane, fie că nu ai trecut prin boală și atunci încă nu ai acești anticorpi protectori.

În cazul testelor rapide antigenice, ele se fac de obicei încă din cavitatea nazală sau din gât și ele îți arată aproximativ în 15-20 de minute dacă virusul este prezent. Dacă este prezent, cel mai probabil este adevărat și aceste lucruri se confirmă cu celălalt tip de test mai sigur PCR. Dacă testul este negativ, nu înseamnă neapărat că nu avem virusul, ci înseamnă că poate nu suntem în perioada în care acest virus se exprimă.

Prin urmare, cel mai sigur este atunci când e pozitiv pentru că atunci ne ajută să știm că în acel moment trebuie să ne izolăm și să luăm legătura cu medicul de familie să ne învețe ce să facem mai departe. Așa că în condițiile în care aplicăm o testare de masă riguroasă, atenție la folosirea testelor și vaccinarea care să ne ajute să facem protecție pe termen ceva mai lung, am putea din nou să călătorim, să ne vedem cu rudele și cu prietenii fără restricții în condițiile în care, evident, vor exista probabil restricții aplicate de diverse țări pentru acest lucru.

E posibil să existe astfel de restricții. De altfel, cred că Italia deja a anunțat că va permite intrarea pe teritoriu doar a persoanelor vaccinate ca să-și protejeze populația și activitățile de turism. Acesta va fi probabil un impuls și pentru cei care rămân sceptici la vaccinare dar nu vor rămâne sceptici la a-și face concediile și a călători pentru că face parte, nu-i așa, din specia umană să te miști și să îți vezi prietenii.

Î: Dumneavoastră personal sunteți optimistă legată de sfârșitul pandemiei în 2021?

Dr. Sandra ALEXIU: Da, sunt optimistă în legătură cu sfârșitul pandemiei. Sper să se termine în 2021, dar nu sunt așa de optimistă cu privire la acest termen. Depinde foarte mult tot de noi, de felul în care aplicăm în continuare cu aceeași rigurozitate vaccinarea și metodele de protecție. Și depinde foarte mult dacă învățăm lecțiile bune și lecțiile rele pe care le-am parcurs trecând prin pandemie.

Vă mulțumesc mult!  Multă sănătate!

Advertisement

Cum crești un copil în pandemie

Grădiniță, nu. Că e închisă.

Bonă, nu. Că dacă are Covid?

Bunici, nu. Că îi expui pe ei, dacă cumva copilul e asimptomatic.

Ecrane, nu. Că-s nocive pentru dezvoltarea creierului.

Mama & tata – nu, că-s în call-uri, ședințe, lucrează. Deși sunt acasă.

Cam așa arată acum peisajul pentru multe familii.

Cu cine stă, așadar, copilul? 😦

Din fericire, nu e cazul meu acum, pentru că încă e deschisă creșa. Dar văd durerea și provocarea pe care o au alți părinți. Muuulți!

Care fix cu asta se confruntă: copilul e mic, are nevoie de atenție totală. .

Părinții lucrează de acasă, așa că au nevoie de concentrare măcar 6-8 ore, dacă nu mai mult.

Un copil de 1-2-3 ani greu înțelege că mami și tati nu pot să se joace cu el, deși sunt LÂNGĂ el, acasă.

Și unii ajung să se simtă vinovați dacă își permit cumva să apeleze la bonă, bunici, rude, ca să poată lucra.

Iar frustrarea e mare. De absolut toate părțile.

Frustrare la copil, că nu e băgat în seamă și e lăsat singur. Frustrare la mamă, care simte că face o treabă proastă și la job, și ca mamă. Și nu se poate concentra ca lumea nicăieri.

Frustrare la tată, care ar vrea să ajute, dar cuuum? Că și el are call-uri și întâlniri și de lucru.

Frustrare la rude, care poate ar ajuta. Dar apoi te gândești că dacă-l duci acolo și ia ceva? Sau dă el, în caz că e asimptomatic?

Dincolo de toată frustrarea, de incertitudinea asta, fiecare dintre noi cred că trebuie să ne protejăm fizic, dar și psihic. Și să luăm decizii. Cum putem și cum știm noi mai bine.

Nu știu exact cum, dar e musai să o facem. Eu am început să fac o listă cu chestii pe care trebuie să le fac pentru sănătatea mea mentală.

Voi ce puneți pe listă? Și ce decizii luați ca să puteți trece cu bine de perioada asta?

Peditel ajută lunar 6.000 de copii din România. Acum caută 3.000 de părinți care să doneze lunar 2 euro

Dacă ești părinte știi, probabil, că atunci când copilul e bolnav (sau crezi că e bolnav), numai liniștit nu poți să stai.

Dacă mai ești și la început în “jobul” de mamă sau de tată, panicile pot fi la ordinea zilei. De multe ori suntem tentați să căutăm pe net răspunsuri la întrebările noastre legate de febră, erupții sau mai știu eu ce alte nedumeriri avem legate de sănătatea celui mic.

Știu din experiență însă că NU ajută. Din contră, mai tare te agită să vezi ce spune “lumea”.

Ce ajută însă e să vorbești cu un medic, fix atunci când te roade îngrijorarea. Peditel 1791 e singurul serviciu de asistență pediatrică telefonică gratuită în regim non-stop din România. Părinții din toată țara primesc astfel sfaturi medicale profesioniste la orice oră din zi sau din noapte.

Continue reading

De ce stau acasă?

Pentru că trebuie. Pentru că this is the right thing to do right now.

Pentru că îmi pasă de sănătatea mea, a celor dragi, dar și a celor pe care nu-i cunosc.

Pentru că nu vreau să-mi bat joc de munca celor care luptă cu virusul, care se epuizează zilele astea muncind pe rupte și care se pun în pericol pentru NOI.

Pentru că nu-s bătută-n cap și pricep și “cu vorba bună”. Nu-i musai să stea polițistul cu mitraliera în fața ușii mele ca să pricep.

Continue reading

Ce visez în vreme de autoizolare: curte și parc

Până acum, nu mi-am dorit niciodată să stau la casă. Să am curte. Să fiu undeva lângă pădure sau pe un deal. Nici măcar ideea că aș putea să am un lac/iaz/râu lângă acea casă nu mă tenta.

Simțeam că sunt mai în siguranță în apartament și că e mai important pentru mine să fiu conectată la oameni, la oraș. Să ajung repede în orice punct din oraș, să fiu conectată la viața orașului.

Acum, când stau de aproape 48 de ore în casă și pe balcon, cu un copil de 1 an și 4 luni care ar vrea s-o zbughească afară, iar acolo să lingă absolut tot ce îi iese în cale, am ajuns să visez la o casă.

Sper să-mi treacă repede dorința asta. La fel de repede ca acest COVID, la care ne gândim cu toții (aproape) nonstop.

Aaaa, și n-am crezut că o să visez la parcul de joacă de lângă bloc cum alții visează să vacanțe de lux în Thailanda, Bora-Bora sau Brazilia. : ))

Voi ce visați zilele astea?

Când te gândești la alții mai mult decât la tine

Am mulți prieteni, colegi, colaboratori care și-au anulat zeci de concerte, cursuri, evenimente care erau programate zilele astea.

Când văd un eveniment anulat, mi se strânge sufletul. Și-am văzut multe zilele astea.

Îmi imaginez cât au muncit, cât au cheltuit, cât timp au folosit pentru organizarea evenimentelor…și câte complicații generază o reprogramare de acest gen în materie de bani, timp, energie.

Continue reading

Coronavirus. Mic ghid de comunicare

E ușor să intri în panică, să te îngrijorezi și să te gândești aproape exclusiv la acest virus, îmbolnăviri, spitale. Apoi să dai în anxietate, teamă.

În jurul nostru aproape tot ce auzim de câteva săptămâni e legat de acest Coronavirus. Informații despre virus, noi îmbolnăviri, oameni care vin din străinătate și decid să nu intre în carantină, evenimente anulate, griji și teamă. Uneori exagerată. Panica nu ajută, dar măsurile de siguranță, da.

Sunt om de comunicare, am observat că modul CUM spunem ceva e, uneori, mai important decât CE spunem. Tocmai de aceea, împărtășesc cu voi câteva idei pe care încerc să le aplic zilele astea, poate ajută și pe alții în acest context.

Continue reading

2019

2019 a fost cel mai greu an din viața mea. Cel mai plin de provocări. Cu cele mai multe incertitudini, cu cele mai grele încercări de până acum. Sper să nu vină vreodată un an care să-l întreacă.

Am început anul cu tot felul de probleme de sănătate. Îl închei cu plecarea dintre noi a unui om drag și foarte apropiat din familie pe care tare l-am iubit mult, pe care am încercat să-l ajut mai mult decât a vrut el să se ajute. Am umblat prin spitale, am dormit mai puțin decât mi-aș fi închipuit că e posibil, am fost stresată și agitată din o mie de motive, am fost deseori sleită de puteri, alteori epuizată.

Am plâns, iar uneori am crezut că nu o să mai pot să râd cu aceeași poftă cu care o făceam acum un an-doi-trei. Dar nu e așa, pot să râd chiar mai cu poftă, tocmai pentru că-mi apreciez și mai tare viața, oamenii, experiențele.

2019 e anul în care am învățat.

Am învățat cu adevărat cum să am grijă de mine și de cei pe care-i iubesc.

Am învățat să fiu eficientă într-o oră cât într-o zi.

Am învățat să găsesc soluții în contratimp și să le mai și aplic.

Am învățat să iert cu adevărat.

Am învățat să am răbdare.

Am învățat să-i las pe cei de lângă mine să greșească, pentru că e modul în care ei învață.

Am învățat să fiu mai atentă la mine, la subconștient și la psihic.

Am învățat să nu fiu așa dură cu mine, că până și eu sunt om. :))

Nu e vina bietului 2019 că pentru mine a fost un an horror. Poate că nu e nici măcar vina mea. Dar mă bucur că se termină mintenaș anul ăsta.

Simt că 2020 va fi un an bun, chiar foarte bun.

2019, ai fost greu, dar îți mulțumesc pentru lecții. Sunt recunoscătoare că le-am trăit deși, fie vorba între noi, nu m-aș fi supărat dacă erai un pic-un pic mai blând.

2020, te aștept! 🙂