Despre PR și studenție. Reîntoarcerea mea la facultate

Mi-am amintit de anii de studenție în seara asta, de cei 4 ani petrecuți la FSPAC. Și mi-am amintit de Jazz in the Park Bogata Edition, căci în după-amiaza asta am vorbit despre PR spontan, marketing, evenimente, jazz și Bogata în cadrul unui eveniment SquAD organizat chiar la facultatea pe care am absolvit-o.

Din obișnuință m-am așezat tot în băncile destinate studenților și nu m-am prea atins de…catedră. Mereu mi s-a părut austeră și prea formală, aș desființa-o dacă ar fi după mine.

Câteva zeci de tineri (în mare parte studenți) au pus stăpânire pe T1 și mișună prin sală. E ora 16.10. Unii sunt din organizare, alții sunt participanți curioși. Sala e mai plină decât mă așteptam. Cred că niciunul nu are mai mult de 25 de ani, majoritatea sunt studenți la comunicare și publicitate. Îi simt că-s de-ai mei, oameni faini care într-o zi îmi vor fi colegi. De breaslă sau chiar de birou, cine știe? : ) Deocamdată sunt emotivi, dar – stai – eu eram speriată de bombe în primii mei 2 ani de facultate, so who am I to judge?

Am râs, am povestit, am răspuns și am întrebat, dar mai presus de toate am împărtășit. Din idei, întâmplări, evenimente. Nu m-am putut gândi la o prezentare de tip curs în care să “predau” căci știu cât de boring erau prezentările acelea și cât de mult îmi doream la cursuri să aud un om vorbind liber, și nu un robot care îți recită poezia. Mai mult, îmi amintesc că, studentă fiind, am și adormit (la propriu) la unul dintre cursuri, atât de captivant era. Cu gândul la acel curs și la  ce mi-aș fi dorit să aflu de la un om de comunicare am mers azi la facultate. Și a sunat clopoțelul când încă mai aveam multe de spus, așa că mai discutăm și în privat de-acum.

squad-1

Foto: SquAD

Am avut un pic emoții. Am vorbit în fața a mii de oameni în ultimii ani, dar public student n-am mai avut, iar studentul nu menajează pe nimeni: când nu-i place, ți-o arată pe față: se joacă pe telefon, șușotește, doarme, pleacă.

Mă bucur că i-am ținut acolo interesați și că i-am făcut curioși. Cu jazz, cu Bogata și cu evenimentele faine pe care le promovez. Și pentru că #ilovemyjob e o realitate, nu un hashtag, pare că i-am molipsit pe mulți din sală cu entuziasmul meu.

VA URMA

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s