Fericirea e atunci când…

Ce-i și fericirea asta? Ne urăm “La mulți ani fericiți!”, “Să fii fericit/ă!” și alte derivate. Azi, de Ziua Internațională a Fericirii, m-am trezit cu întrebarea asta în minte.

Când aveam 5 ani eram fericită când puteam să mă joc în voie la bunici cu o bucățică de lemn căreia îi ziceam “păpușă”. Nu-i vorbă că aveam și păpuși adevărate, dar bucățica aia de lemn era…cea mai faină păpușă. Pentru că am confecționat-o eu.

Când aveam 10 ani eram fericită când luam premiul I, când îi vedeam pe ai mei mândri de mine și când era vacanța de vară.

Când aveam 17 ani eram fericită când puteam evada noaptea din casă și mergeam la disco. Fericirea se termina însă destul de brusc atunci când ajungeam acasă și trebuia să dau socoteală.

Când aveam 22 de ani eram fericită că lucrez la radio, pasiunea mea. Și mai fericită am fost atunci când am intrat prima dată cu vocea pe post. Reacția mamei a fost: “Nu ești tu, au zis din greșeală numele tău”.

Când aveam 25 de ani am fost fericită că am reușit să învăț să mă dau pe bicicletă. Asta, desigur, după zeci de căzături și o vară întreagă în care purtam doar ciorapi colorați în care îmi fierbeau picioarele.

Când aveam 27 de ani eram fericită în excursiile pe care le făceam.

IMG_20180304_124418

Azi sunt fericită atunci când doarme Maria (tocmai a adormit, de-asta pot să-mi permit să scriu pe blog), când am o noapte sau o jumătate de noapte de somn neîntrerupt, când am 10 minute să fac un duș în tihnă, când îi văd micuței zâmbetul ăla nevinovat și dulce. Și când pot să mă deconectez de ceea ce fac zi de zi.

Azi, de Ziua Internațională a Fericirii, bunica mea ar fi împlinit o “frumoasă vârstă”. Ea nu mai e printre noi de câțiva ani buni, dar dacă ar fi aici sunt sigură că mi-ar spune așa: “Tulai tu fată tu, tare fericită mai ești!”

Și are dreptate, sunt. Ceea ce vă doresc și vouă. Și nu doar să fiți fericiți, ci să și conștientizați asta.

Și ca să sărbătoresc Ziua Fericirii, azi mă răsfăț și mă relaxez la Zem Center. Iar de-acolo merg la Marea Hăhăială, seară de terapie prin râs cu Cristina Varo, de unde sper să vin înapoi cu pătrățele pe abodomen de la atâta râs.

Să fie Ziua Fericirii în fiecare zi! 🙂

2 thoughts on “Fericirea e atunci când…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s