25 de lucruri pe care le-am învățat în primele 5 luni de când sunt mamă

Am citit azi o știre care spune că azi e Ziua Mamei. Da, e adevărat, avem sărbători cu tona, dar chiar cred că mamele merită o zi a lor. Și o statuie, dar asta e altă poveste. :))

Sunt mamă de 5 luni și jumătate. Mai exact, din 14 noiembrie 2018. La ora 12:44 a venit pe lume Maria. Un pic înainte de termen și cu oareșce complicații, dar cu bine și sănătoasă.

Azi, de Ziua Mamei, am enumerat, în timp ce o culcam pe Maria, lucrurile pe care le-am învățat în astea 5 luni și jumătate. Și-am zis că le scriu aici. Poate o să le citească și ea într-o zi.

Continue reading

Advertisements

Ultima zi de înscriere pentru trupe în Concursul Internațional Jazz in the Park

Anul ăsta în 3-5 mai voi fi la Concursul Internațional Jazz in the Park. Adică o să ascult câteva dintre trupele care promit mult și care vor cânta în aer liber într-o atmosferă relaxată și friendly.

În ultimii ani la concurs au participat formații de jazz aflate la început de drum sau consacrate și m-am bucurat că pe unele dintre ele le-am văzut și auzit tot mai mult după aceea.

Tot spunem că e greu să te afirmi. Mai ales în muzică. Mai ales dacă nu cânți muzică comercială. Așa e. Tocmai de aceea sper să avem cât mai multe și mai bune trupe înscrise în concurs. Din toată lumea.

Continue reading

Fericirea e atunci când…

Ce-i și fericirea asta? Ne urăm “La mulți ani fericiți!”, “Să fii fericit/ă!” și alte derivate. Azi, de Ziua Internațională a Fericirii, m-am trezit cu întrebarea asta în minte.

Când aveam 5 ani eram fericită când puteam să mă joc în voie la bunici cu o bucățică de lemn căreia îi ziceam “păpușă”. Nu-i vorbă că aveam și păpuși adevărate, dar bucățica aia de lemn era…cea mai faină păpușă. Pentru că am confecționat-o eu.

Continue reading

Scrisoarea unui pieton către șoferi

Dragi șoferi,

Vă rog să aveți milă și respect față de noi, cei care suntem, mai des sau mai rar, în postura de pietoni.

Șoferul, pietonul și balta

Atunci când plouă sau pe marginea carosabilului sunt bălți cât niște adevărate lacuri în miniatură nu accelerați fix când treceți prin dreptul nostru. Mai ales dacă sunteți la un pas de noi, iar trotuarul e îngust.

Voi suferiți când aveți mașina murdară, imaginați-vă ce simțim noi când gustul de apă cu noroi ne intră și-n gură, și-n nas, și-n…cap, să zicem. Sau când ajungem la o întâlnire și arătăm de parcă am fi participat la o probă de luptă în noroi.

Continue reading

10 lucruri pe care le-am învățat din voluntariat

Eram timidă nevoie mare, mă ascundeam în ultima bancă și eram cea mai fericită dacă nimeni nu mă remarca. Și eram fericită destul de des pe tema asta. 🙂

Studiam la Liceul Nicolae Bălcescu din Cluj și habar nu aveam ce vreau să fac cu viața mea, ce vreau să fiu când o să fiu “mare”. Știam că-mi plac poveștile, că-mi place să-i ajut pe alții, îmi plăcea enorm să scriu și să citesc. Și să descopăr. În rest, pauză.

Majoritatea colegilor se pregăteau pentru Medicină (eram la specializarea Științe ale Naturii) așa că timp de 4 ani am mâncat pe pâine Biologie, Chimie, dar și prea multă (pentru gusturile mele) Fizică și Mate. Eu abia așteptam orele de Română, Engleză, Franceză – erau și destul de puține.

Profesoara de engleză din liceu – Oltea Williams – m-a inspirat să merg pe drumul comunicării. A văzut ea ceva acolo, ascuns într-o fată timidă și speriată. Nu i-am spus asta niciodată, dar îi datorez destul de mult din ceea ce sunt azi. Dacă nu era ea, poate mergeam pe alt drum…cine știe pe care?

După liceu am dat admitere la două specializări – Științe Politice și Jurnalism. Mă gândeam că prin politică aș avea pârghii să-i ajut pe alții, dar vedeam și multă mizerie și mult nepotism. În jurnalism vedeam poveștile pe care le pot face cunoscute lumii, oamenii și inițiativele mișto pe care le pot promova. Am intrat la ambele, așa că am ales Jurna. Instinctiv.

De-aici a început povestea voluntariatului în viața mea. O poveste care continuă și azi.

Pășeam prima dată pe ușa unui studio de radio ca voluntar. O colegă de facultate deja lucra aici și m-am rugat de ea să mă primească în practică. Știm că fără practică n-am nicio șansă în lume. Așa că mi-am propus să voluntariez cât mai mult. Stăteam uneori 4 ore, alteori 8 sau 10. De cele mai multe ori mă trimiteau acasă când se închidea redacția.

Apoi m-am angajat și timp de voluntariat consideram că nu mai am. Și credeam pe atunci că dacă ai un job nu mai are rost să voluntariezi. Că deja ai experiență. Da, credeam atunci că voluntariatul e pentru cei fără experiență.

Într-o zi, pe când eram încă om de radio, am simțit nevoia de altceva. De implicare, contribuție, creștere.

Urmăream de la distanță JCI Cluj și mi se părea locul potrivit pentru mine. Voluntariat, leadership, management, implicare erau cuvinte la care rezonam. Am intrat în JCI Cluj și am descoperit oameni maturi care voluntariază, învață, ajută și cresc continuu. Deși am mai voluntariat și-n trecut, în JCI Cluj “trăiesc” voluntariatul în forma pură. Am fost, pe rând, membru aspirant, membru full, vicepreședinte, președinte, sfătuitor și consilier.

Au mai trecut vreo doi ani și am ajuns să lucrez la Fapte, iar aici am interacționat cu sute de voluntari an de an. Unii ne erau aproape la Jazz in the Park, alții la Târgul de Cariere, unii veneau la Zilele Nordului, iar o parte dintre ei – peste tot. Mă bucur să-i văd cum se dezvoltă (și) prin implicarea în proiectele noastre.

Am întâlnit, în ultimii ani, cinci afirmații când vine vorba despre voluntariat.

1. Voluntariatul e pentru studenți, pentru cei fără experiență.
2. Voluntariatul e muncă pe gratis. Faci muncă de jos, nu câștigi nimic, pierzi timp.
3. Voluntariatul e doar o hârtie care nu valorează nimic.
4. Mai bine mă angajez vânzător într-un magazin alimentar, învăț mai multe decât ca voluntar.
5. Voluntarul nu învață nimic care să-l ajute concret în viitor.

Eu le consider false. Dar depinde mult și ce-ți asumi ca voluntar. Mă gândesc la experiențele mele și la cât de multe am învățat din voluntariat.

Mă gândesc la sutele de voluntari cu care am interacționat anual și care cresc într-un mod accelerat. Îmi amintesc de companiile de la TdC care îi întrenau mereu pe candidații entry level dacă au făcut voluntariat.

Din voluntariat am învățat enorm.

1. În primul rând, să fiu responsabilă, cu picioarele pe pământ.
2. Să fac ce spun și să fiu de încredere. Dacă am promis că merg de la 9, așa să fie. Chiar dacă e voluntariat. Să fiu matură.
3. Să lucrez în echipă. Și să mă corelez cu acea echipă.
4. Să fiu altruistă, empatică și să-mi ajut colegii.
5. Să am mai mare încredere în mine. Că pot. Dar și să-mi asum eșecul, să nu dau vina pe alții.
6. Să organizez, să fac mereu follow up și să conduc un proiect, o organizație, o echipă.
7. Să fiu atentă la colegi și la feedback-urile pe care le dau.
8. Să fiu asertivă. Să zic ce simt, chiar dacă uneori e dur, neplăcut.
9. Să am mai mult curaj. Să țintesc sus, chiar dacă uneori șansele tind spre zero.
10. Să nu-mi fie teamă de schimbări majore. De acolo vin adevăratele salturi.

Pe mine voluntariatul m-a schimbat. M-a transformat dintr-o fată timidă care se ascundea în ultima bancă într-o persoană cu încredere în ea, care iese în față, știe ce vrea și obține mai mereu ce-și dorește. Mai are și persoana de azi muuulte lecții de învățat despre ea și despre alții. Le primește (și) din voluntariat.

7 zile în Asia. Israel și Palestina

Finalul anului și începutul lui 2018 mi-au adus experiențe faine, diverse și spectaculoase. Călătoriile au darul ăsta: mă transformă (în bine, zic eu), îmi dau putere, curaj, energie și mă încarcă pozitiv. Iar pentru un 2018 așa cum mi-l doresc sigur am nevoie de multă energie!

Din 28 decembrie și până în 4 ianuarie am fost în Israel. Într-una din zile am trecut granița și am făcut o mică vizită, de jumătate de zi, în Palestina, la Betleem. Pe scurt: a fost spectaculos, din toate punctele de vedere. Deși am călătorit destul de mult în ultimii ani, e prima dată când am ieșit din Europa. Chiar acum mi-am făcut calculele: am vizitat 21 de țări, iar Israel era de mult pe lista de așteptare. Iată că i-a venit rândul.

Continue reading